PROGRAM
16.05
Pe atunci nu mă interesau detaliile sau „de ce”-urile. Jocul continua. Viața se derula fără griji.
17.05
(pe scurt)
Trebuie să fii cu adevărat genial ca să tragi de 5 idei și să scoți 37 de piese.
21.05
Tot ce era familiar dispărea cu o viteză pe care nu o puteam opri.
22.05
Tot ce era familiar dispărea cu o viteză pe care nu o puteam opri.
22.05
Gata! Nimeni nu părăsește incinta până nu ne împăcăm. Am venit aici prieteni și plecăm prieteni!
23.05
De-a lungul vieții, dai de o mână de oameni de care ești atras. Dar nu atras în felul ăla. [...] Să nu renunți niciodată la oamenii ăștia.
24.05
Ai observat vreodată că oamenii nu pot să rămână indiferenți? Ce specie extraordinară.
24.05
Am început să număr zilele invers. Ca să nu uit de unde am plecat și unde trebuie să ajung.
25.05
Aici, fiecare an care trece, trece degeaba. Nici măcar la fel nu e de la un an la altul, e din ce în ce mai rău.
25.05
Am început să număr zilele invers. Ca să nu uit de unde am plecat și unde trebuie să ajung.
26.05
Bebelușii cică n-au amintiri. Și totuși cum se face că-mi amintesc chestii din burta mamei? De exemplu, știu că inima lui mami bătea pe ritm de ACDC.
26.05
Bebelușii cică n-au amintiri. Și totuși cum se face că-mi amintesc chestii din burta mamei? De exemplu, știu că inima lui mami bătea pe ritm de ACDC.
27.05
Când aveam șapte ani, m-am gândit: „La 18 ani o să mă căsătoresc și o să fac copii.”
27.05
Greșeala noastră e să credem că zâmbetul este pentru cei fericiți. [...] Zâmbetul e cel care îl face pe om fericit.
28.05
Atunci când viața te lasă să alegi
Reprezentație urmată de o discuție liberă cu publicul, moderată de Monica Andronescu, critic de teatru.
29.05
Tot ce era familiar dispărea cu o viteză pe care nu o puteam opri.
29.05
Atunci când viața te lasă să alegi
„Pentru mine e clar, mi-ar fi ușor să te iubesc. Îmi place nebunia ta, felul în care gândești. Ești cea mai frumoasă femeie din lume. Cine n-ar putea să te iubească?”
30.05
Tot ce era familiar dispărea cu o viteză pe care nu o puteam opri.
31.05
Când mi-am dat seama că nu se poate întoarce în lumea noastră, am ales să intru eu în a lui.
31.05
Uneori, tot ce ne rămâne este să înotăm în aer, acolo unde nimeni nu ne poate atinge.
1.06
Pe atunci nu mă interesau detaliile sau „de ce”-urile. Jocul continua. Viața se derula fără griji.
2.06
Bebelușii cică n-au amintiri. Și totuși cum se face că-mi amintesc chestii din burta mamei? De exemplu, știu că inima lui mami bătea pe ritm de ACDC.
3.06
Tata m-a luat în brațe și am urcat treptele de fier. Asta era scara noastră spre cer. L-am văzut: mai albastru decât ochii mei, mai albastru decât carpeta din antreu a bunicilor. De ce nu dădusem cu capul de el? Care era cerul meu și care era cerul lumii?
5.06
Pentru fiecare fericire trebuie să fie și-o nefericire pe măsură.
5.06
Opriți-vă! Vânați baloane de săpun. Sufletul vostru a rămas mult în spate. Dați-i o șansă să vă prindă din urmă. Încă se mai poate trăi frumos. Încă se mai poate...
6.06
Opriți-vă! Vânați baloane de săpun. Sufletul vostru a rămas mult în spate. Dați-i o șansă să vă prindă din urmă. Încă se mai poate trăi frumos. Încă se mai poate...
7.06
(Are Made Of This)
Merită să renunțăm la dragoste, atunci când nu suntem iubiți așa cum ne-am dori?
7.06
De ce mamele, oricât ar face, nu fac niciodată de-ajuns?
8.06
Când mi-am dat seama că nu se poate întoarce în lumea noastră, am ales să intru eu în a lui.
8.06
Uneori, tot ce ne rămâne este să înotăm în aer, acolo unde nimeni nu ne poate atinge.
9.06
Tot ce era familiar dispărea cu o viteză pe care nu o puteam opri.
11.06
Am început să număr zilele invers. Ca să nu uit de unde am plecat și unde trebuie să ajung.
11.06
M-am gândit că nu mai sunt tânără și că n-ar trebui să mai aștept cine știe ce zeu grec care să se apropie de mine pe stradă, cu fulgere în jurul lui.
11.06
Am început să număr zilele invers. Ca să nu uit de unde am plecat și unde trebuie să ajung.
12.06
De-a lungul vieții, dai de o mână de oameni de care ești atras. Dar nu atras în felul ăla. [...] Să nu renunți niciodată la oamenii ăștia.
13.06
Mereu am crezut că sunt în căutarea dragostei. Până când, într-o zi, am înțeles că tot ce vreau este să fug de ea.
14.06
Aici, în oraș, supraviețuirea presupune să faci alegeri imposibile, iar rebeliunea supremă este speranța.
14.06
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
15.06
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
15.06
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
16.06
Tot ce era familiar dispărea cu o viteză pe care nu o puteam opri.
16.06
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
17.06
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
17.06
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
18.06
Când aveam șapte ani, m-am gândit: „La 18 ani o să mă căsătoresc și o să fac copii.”
19.06
Bebelușii cică n-au amintiri. Și totuși cum se face că-mi amintesc chestii din burta mamei? De exemplu, știu că inima lui mami bătea pe ritm de ACDC.
20.06
Povestea lui Amparo și a Esperanzei, două necunoscute care își oferă una alteia un nou început şi un rost pe care îl considerau ratat.
20.06
Gata! Nimeni nu părăsește incinta până nu ne împăcăm. Am venit aici prieteni și plecăm prieteni!
22.06
Singura regulă la acest joc, de-a viața pe pământ, este că, la sfârșit, trebuie să mori singur.
22.06
Singura regulă la acest joc, de-a viața pe pământ, este că, la sfârșit, trebuie să mori singur.
CONTACT
Casa de bilete
Luni - Duminică, 10:00 - 20:00
(în perioada 18 - 21 aprilie 2025 casa de bilete va fi închisă pentru vacanța de Paște)
Str. Mihai Eminescu nr. 89, sector 2, București
(în perioada 18 - 21 aprilie 2025 casa de bilete va fi închisă pentru vacanța de Paște)
Str. Mihai Eminescu nr. 89, sector 2, București
Telefon: 021 210 51 08
office@teatrulmetropolis.ro
office@teatrulmetropolis.ro
Cum ajungi
STB: stația „Piața Spaniei”: 79, 86, 133, 135
STB: stația „Teatrul Metropolis”: 135, 605
Metrou: stația „Piața Romană” - M2
Metrou: stația „Ștefan cel Mare” - M1
Cu mașina: Str. Mihai Eminescu, nr. 89
STB: stația „Teatrul Metropolis”: 135, 605
Metrou: stația „Piața Romană” - M2
Metrou: stația „Ștefan cel Mare” - M1
Cu mașina: Str. Mihai Eminescu, nr. 89
