PROGRAM
12.02
Singura regulă la acest joc, de-a viața pe pământ, este că, la sfârșit, trebuie să mori singur.
13.02
(pe scurt)
Reprezentație urmată de o discuție liberă cu publicul, moderată de Cabiria Morgenstern.
14.02
De-a lungul vieții, dai de o mână de oameni de care ești atras. Dar nu atras în felul ăla. [...] Să nu renunți niciodată la oamenii ăștia.
15.02
Povestea lui Leopold și a lui Loeb
„Tu știi că-ți sunt complice credincios pe viață. Și te merit. Merit.”
16.02
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
17.02
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
18.02
Bebelușii cică n-au amintiri. Și totuși cum se face că-mi amintesc chestii din burta mamei? De exemplu, știu că inima lui mami bătea pe ritm de ACDC.
18.02
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
19.02
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
19.02
Bebelușii cică n-au amintiri. Și totuși cum se face că-mi amintesc chestii din burta mamei? De exemplu, știu că inima lui mami bătea pe ritm de ACDC.
20.02
Bebelușii cică n-au amintiri. Și totuși cum se face că-mi amintesc chestii din burta mamei? De exemplu, știu că inima lui mami bătea pe ritm de ACDC.
20.02
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
21.02
Când mi-am dat seama că nu se poate întoarce în lumea noastră, am ales să intru eu în a lui.
21.02
Știi că nu mi-a spus niciodată „Mulțumesc”? Adică, a spus-o în felul ei: prin bani. Cred că niciodată nu m-a considerat un om. Am fost pentru ea un obiect care, în funcție de nevoile ei, prindea tot felul de forme.
22.02
Ai observat vreodată că oamenii nu pot să rămână indiferenți? Ce specie extraordinară.
22.02
Pe atunci nu mă interesau detaliile sau „de ce”-urile. Jocul continua. Viața se derula fără griji.
23.02
Reprezentație urmată de o discuție liberă cu publicul (moderată de Ariana Paul, teatrolog), la care vor participa echipa artistică a spectacolului și un invitat special, profesionist în domeniu.
24.02
Reprezentația va fi urmată de o discuție liberă cu publicul, moderată de Monica Andronescu, critic de teatru.
25.02
Tata m-a luat în brațe și am urcat treptele de fier. Asta era scara noastră spre cer. L-am văzut: mai albastru decât ochii mei, mai albastru decât carpeta din antreu a bunicilor. De ce nu dădusem cu capul de el? Care era cerul meu și care era cerul lumii?
25.02
Greșeala noastră e să credem că zâmbetul este pentru cei fericiți. [...] Zâmbetul e cel care îl face pe om fericit.
26.02
M-am gândit că nu mai sunt tânără și că n-ar trebui să mai aștept cine știe ce zeu grec care să se apropie de mine pe stradă, cu fulgere în jurul lui.
27.02
Atunci când viața te lasă să alegi
„Pentru mine e clar, mi-ar fi ușor să te iubesc. Îmi place nebunia ta, felul în care gândești. Ești cea mai frumoasă femeie din lume. Cine n-ar putea să te iubească?”
28.02
Reprezentația va fi urmată de o discuție liberă cu publicul, moderată de Cabiria Morgenstern.
28.02
Reprezentația va fi urmată de o discuție liberă cu publicul, moderată de Monica Andronescu, critic de teatru.
1.03
Pe atunci nu mă interesau detaliile sau „de ce”-urile. Jocul continua. Viața se derula fără griji.
2.03
(pe scurt)
Trebuie să fii cu adevărat genial ca să tragi de 5 idei și să scoți 37 de piese.
3.03
Singura regulă la acest joc, de-a viața pe pământ, este că, la sfârșit, trebuie să mori singur.
4.03
Singura regulă la acest joc, de-a viața pe pământ, este că, la sfârșit, trebuie să mori singur.
7.03
Eu refuz să fiu sponsorizată de o corporație. Este împotriva tuturor principiilor noastre.
8.03
De ce mamele, oricât ar face, nu fac niciodată de-ajuns?
9.03
Am început să număr zilele invers. Ca să nu uit de unde am plecat și unde trebuie să ajung.
11.03
Când aveam șapte ani, m-am gândit: „La 18 ani o să mă căsătoresc și o să fac copii.”
11.03
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
12.03
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
12.03
Când mi-am dat seama că nu se poate întoarce în lumea noastră, am ales să intru eu în a lui.
12.03
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
13.03
Ai observat vreodată că oamenii nu pot să rămână indiferenți? Ce specie extraordinară.
13.03
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
14.03
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
14.03
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
15.03
N-am mai văzut pe cineva ca el. E ceva dincolo de atracție fizică, de seducție. Are o forță anume și emană iluzia că știe mereu ce gândești, că te înțelege.
15.03
Povestea lui Leopold și a lui Loeb
„Tu știi că-ți sunt complice credincios pe viață. Și te merit. Merit.”
16.03
M-am gândit că nu mai sunt tânără și că n-ar trebui să mai aștept cine știe ce zeu grec care să se apropie de mine pe stradă, cu fulgere în jurul lui.
16.03
Am început să număr zilele invers. Ca să nu uit de unde am plecat și unde trebuie să ajung.
19.03
Greșeala noastră e să credem că zâmbetul este pentru cei fericiți. [...] Zâmbetul e cel care îl face pe om fericit.
20.03
Dacă peștii dorm? Da, așa cred, când altcândva să și viseze?
21.03
Tata m-a luat în brațe și am urcat treptele de fier. Asta era scara noastră spre cer. L-am văzut: mai albastru decât ochii mei, mai albastru decât carpeta din antreu a bunicilor. De ce nu dădusem cu capul de el? Care era cerul meu și care era cerul lumii?
21.03
Tata m-a luat în brațe și am urcat treptele de fier. Asta era scara noastră spre cer. L-am văzut: mai albastru decât ochii mei, mai albastru decât carpeta din antreu a bunicilor. De ce nu dădusem cu capul de el? Care era cerul meu și care era cerul lumii?
25.03
M-am gândit că nu mai sunt tânără și că n-ar trebui să mai aștept cine știe ce zeu grec care să se apropie de mine pe stradă, cu fulgere în jurul lui.
27.03
Cred că iubirea la adulți e mai bună. Nu e pură sau ceva de genul. E o ciorbă. E amestecată și cu responsabilitate, și cu vinovăție chiar. Dar are șanse să dureze.
28.03
Când aveam șapte ani, m-am gândit: „La 18 ani o să mă căsătoresc și o să fac copii.”
28.03
De-a lungul vieții, dai de o mână de oameni de care ești atras. Dar nu atras în felul ăla. [...] Să nu renunți niciodată la oamenii ăștia.
29.03
(Are Made Of This)
Merită să renunțăm la dragoste, atunci când nu suntem iubiți așa cum ne-am dori?
29.03
De ce mamele, oricât ar face, nu fac niciodată de-ajuns?
30.03
Am impresia că ne fac vânt de pe lumea asta. Ne fac să ne simțim depășiți. Urăsc tinerii!
30.03
Eu lupt pentru ceva. […] Poate că nu sunt tot timpul bun, dar sunt de partea cea bună. […] De partea opusă ție.