STAGIUNEA CURENTĂ
Când aveam șapte ani, m-am gândit: „La 18 ani o să mă căsătoresc și o să fac copii.”
1h 30 min
14+
Ai observat vreodată că oamenii nu pot să rămână indiferenți? Ce specie extraordinară.
2h
14+
Îmi vin în minte toate nenorocirile de pe glob: războiul, foametea, SIDA. Dar tot la poza cu mine mă opresc cu adevărat, în care se vede că m-am îngrășat.
1h 15 min
14+
Gata! Nimeni nu părăsește incinta până nu ne împăcăm. Am venit aici prieteni și plecăm prieteni!
2h
14+
Eram cel mai bun aliat al tăcerii. Eram complicele violenței. Mă dureau pumnii lor, dar nu puteam să-i las să mă doară.
1h 35min (fără pauză)
16+
O să-mi zici că încetu' cu încetu' se fabrică oțetu', sau că mai rabdă, că n-au intrat zilele-n sac. D-apoi bine, frate, până când tot rabdă, rabdă azi, rabdă mâine? Că nu mai merge, domnule, s-a săturat poporul de progresism, trebuie patriotism!
45 min
14+
Poate că niciodată n-am fost atât de vii. Dacă trebuie neapărat să dăm un nume acestei…stări, propun să ni se spună absenți.
1h
14+
Dragă străine /Chiar dacă nu-ți cunosc culoarea ochilor /Aș vrea să citesc în ei culoarea sufletului meu /Aș vrea să te aud cum îmi spui “Te iubesc” /În limba strămoșilor tăi.
2h
14+
De-a lungul vieții, dai de o mână de oameni de care ești atras. Dar nu atras în felul ăla. [...] Să nu renunți niciodată la oamenii ăștia.
1h 30 min
14+
Greșeala noastră e să credem că zâmbetul este pentru cei fericiți. [...] Zâmbetul e cel care îl face pe om fericit.
1h 50 min
16+
Mereu am crezut că sunt în căutarea dragostei. Până când, într-o zi, am înțeles că tot ce vreau este să fug de ea.
1h 15 min
14+
Singura regulă la acest joc, de-a viața pe pământ, este că, la sfârșit, trebuie să mori singur.
1h 30 min
16+
N-am mai văzut pe cineva ca el. E ceva dincolo de atracție fizică, de seducție. Are o forță anume și emană iluzia că știe mereu ce gândești, că te înțelege.
1h 45 min
16+
M-am gândit că nu mai sunt tânără și că n-ar trebui să mai aștept cine știe ce zeu grec care să se apropie de mine pe stradă, cu fulgere în jurul lui.
1h 30 min
„Pentru mine e clar, mi-ar fi ușor să te iubesc. Îmi place nebunia ta, felul în care gândești. Ești cea mai frumoasă femeie din lume. Cine n-ar putea să te iubească?”
1h 30
14+
Când mi-am dat seama că nu se poate întoarce în lumea noastră, am ales să intru eu în a lui.
1h 45 min
14+
M-am săturat să mă ascund și să mă dau bolnav, când de fapt eu sunt singurul sănătos.
1h 40 min
16+
Eu lupt pentru ceva. […] Poate că nu sunt tot timpul bun, dar sunt de partea cea bună. […] De partea opusă ție.
1h 50 min
16+
„Tata m-a luat în brațe și am urcat treptele de fier. Asta era scara noastră spre cer. L-am văzut: mai albastru decât ochii mei, mai albastru decât carpeta din antreu a bunicilor. De ce nu dădusem cu capul de el? Care era cerul meu și care era cerul lumii?”
12+
Ei sunt dușmanii mei naturali și nu te poți împotrivi naturii.
1h 15 min
16+
Știi că nu mi-a spus niciodată „Mulțumesc”? Adică, a spus-o în felul ei: prin bani. Cred că niciodată nu m-a considerat un om. Am fost pentru ea un obiect care, în funcție de nevoile ei, prindea tot felul de forme.
1h 30 min
12+
Aici, fiecare an care trece, trece degeaba. Nici măcar la fel nu e de la un an la altul, e din ce în ce mai rău.
1h 45 min
16+
Ne aflăm acum la un mic orfelinat, / Unde soarele răsare și copiii sar din pat. / Și-au luat pastilele de la domnul medic, / Care fac orice copil să se simtă mai angelic.
1h 30 min
14+
Am impresia că ne fac vânt de pe lumea asta. Ne fac să ne simțim depășiți. Urăsc tinerii!
2h
14+
CONTACT
Casa de bilete
Luni - Duminică, 10.00 - 20.00
Str. Mihai Eminescu nr. 89, sector 2, București
Str. Mihai Eminescu nr. 89, sector 2, București
Telefon: 021 210 51 08
office@teatrulmetropolis.ro
office@teatrulmetropolis.ro
Cum ajungi
STB: Stația Piața Spaniei: 79, 86, 133, 135
STB: Stația Teatrul Metropolis: 5
Metrou: Stația Piața Romană
Cu mașina: Str. Mihai Eminescu, nr. 89
STB: Stația Teatrul Metropolis: 5
Metrou: Stația Piața Romană
Cu mașina: Str. Mihai Eminescu, nr. 89
